Obiectivele și atracțiile principale din Ținutul Sării Secuiesc
În Ardeal, singura regiune care şi-a primit numele după bogăţia sa minerală este săseasca „Sóvidék” (Țara Sării Săcădat-Korond). În conştiinţa publică se păstrează ideea că denumirea „Sóvidék” a fost folosită pentru prima dată de Orbán Balázs în lucrarea sa dedicată descrierii Ţinutului Secuiesc: „O numesc Țara Sării, iar apa din Korond şi valea Kis-Küküllő până la Sovata, de peste câteva mile pătrate de zăcământ de sare, care aici nu-doar zace în pântecul pământului, ci izbucnind pe suprafaţă formează munţi de sare întregi.”
Într-o asemenea cantitate imensă dar darul indispensabil al naturii nu se manifestă nicăieri altundeva, atât de multă comoară nefolosită zace aici, încât întregii Europe i-ar putea fi satisfăcută nevoia dacă izolare noastră şi lipsa transportului ieftin nu ar fi obligat-o să zacă nefolosită: ca atâtea comori ale acestei ţări de-bogat binecuvântate de Dumnezeu.”
Ţara Sării se întinde de-a lungul sectorului superior al râului Kis-Küküllő, la poalele Munţilor Görgény şi pe partea de vest a Masivului Hargita. Datorită poziţiei sale geografice este un punct de plecare ideal pentru a explora şi cunoaşte obiectivele Ţinutului Secuiesc.
Parajd
Parajd este centrul natural al Ţinutului Sării Secuiesc, unul dintre cele mai importante situri de exploatare a sării din Bazinul Carpatic. Muntele de sără de la Parajd este „pâinea” locuitorilor zonei. Evoluţia satului este legată de minele de sare şi azi este valabilă zicala: „omul din Ţara Sării îşi creează viitorul din sare”. Localitatea, aflată la aproximativ 3 km de Săcădat de Sus, este reşedinţă de comună, cunoscută nu doar pentru băile saline cu apă caldă, ci şi pentru tratamentele antiastmatice ce se desfăşoară în mina de sare. Rocile sărate, izvoarele sărate care încântă ochiul şi sufletul apar ca rarităţi naturale pe lângă apa din Korond şi defileul sărat şi gropile de sare. Majoritatea obiectivelor din Parajd au legătură cu sarea.
Obiective turistice
- Ruinele castelului Rapsóné.
- Alt punct de interes al aşezării sunt rocile sărate de la marginea sa, cea mai renumită fiind Sóhát de 576 m, care conţine aproximativ 2 miliarde de tone de sare. Apa pâraului Korond străbate rocile sărate prin defileul sărat.
- Centrul de tratament: sălile de sare din mine sunt excelente pentru bolile respiratorii; în mina de sare din Parajd, la 120 m adâncime, există şi o biserică şi un loc de joacă.
- În vecinătate se află fostul oficiu de sare, construit la începutul secolului XIX, care astăzi funcţionează ca dispensar medical.
- La Casa de cultură din Parajd poate fi vizitată o expoziţie de etnografie (Muzeul Satului) cu aproape 2000 de obiecte locale şi din împrejurimi, amintiri istorice incluse. În special instrumentele legate de tăierea şi transportul sării, unelte şi machete, precum şi numeroase fotografii pot fi văzute.
- Salina din Parajd; staţiune balneară şi de recreere, cu băi saline calde cu efect terapeutic unde bălăcitorii plutesc în apa sărată concentrată. Biserica reformată a fost construită între 1790 şi 1796, iar sanctuarul provine din vechea biserică romano-catolică din secolul XV.
- Biserica romano-catolică a fost construită în 1800. În 1998 a fost ridicată o nouă biserică.
- Biserica ortodoxă a fost construită în 1929.
- În clădirea recent construită a Casei memoriale Áprily Lajos cei interesaţi pot afla informaţii despre perioadele de viaţă ale poetului în legătură cu Parajd.
Szováta
Centru al Ţinutului Sării Secuiesc, staţiune de renume european, administrativ aparţine judeţului Mureş. În zonă romanii extrăgeau sare, apoi extracţia a continuat şi în Evul Mediu. Vechele depresii au fost, în timp, umplute de precipitaţii şi apă de râu, formând astfel primele lacuri sărate. Faimoasă datorită lacului heliotermic Lacul Ursu, format în 1875, care este cel mai mare lac heliotermic din lume.
Obiective turistice
- Aşezarea este renumită pentru lacurile şi rocile sale sărate. Cel mai mare lac este Lacul Ursu. Lacul Ursu şi-a primit numele după forma sa asemănătoare unei urse întinse şi s-a format între circa 1870 şi 1880. Conţine aproximativ 66 000 tone de sare dizolvată, iar de la suprafaţă temperatura creşte în jos, fenomen cauzat de căldura soarelui şi sarea ce se concentrează mai jos. Alte lacuri: Mogyorósi, Rigó, Negru, Roşu şi Verde sărate, precum şi Piroska şi Kígyós de apă dulce. În lacurile cu apă sărată, conţinutul mare de sare face ca bazinele să permită o plutire mai uşoară a înotătorilor.
- Zona de karst sărat numită „Sóköze”, situată de la marginea nord-est a oraşului spre sud-vest, bogată în lacuri sărate, unde roca de sare (halita) formează uneori stânci de sare de 15-20 m înălţime, care erau odinioară păzite de soldaţi.
- Capela romano-catolicăcapela greco-catolicăBiserica ortodoxă
- Biserica romano-catolicăbiserica reformată
- Capela romano-catolică de pe dealul Tyukász
- Biserica unitariană
Korond
Cea mai renumită localitate a Ţinutului Sării, centru de artizanat, turism şi cultură. Locuitorii marii comune active practică o multitudine de ocupaţii: olăritul tradiţional, prelucrarea lemnului, producţia de săpună, şi comerţul (odată cu căruţa, azi cu automobilul). Baza olăritului este argila cenuşie ce se găseşte pe malul stâng al pârâului Szakadát, la graniţa vestică a satului. A avut o mină de aragonit (astăzi rezervaţie naturală) şi una dintre faimoasele băi de apă minerală (astăzi locul burselor de ceramică de la Árcso).
Obiective turistice
- Satelul olarilor, cu băi sărate cu sulf şi fier, cu trei izvoare de apă minerală.
- Vechiul biserică romano-catolică – anul construirii nu este cunoscut, a fost edificată în perioada arhitecturii „româneşti”, în 1533 a fost transformată în stil gotic. Atunci Sfântul Bartolomeu era patronul bisericii. În 1568 a trecut sub unitari, şi abia în 1716 s-a întors la catolici. În 1720 a fost renovată. Între timp catolicii rămaşi au folosit o capelă din 1648. În secolul XVIII parohia a fost comună cu Atyha, din 1743 Korond are preot propriu. În sat funcţiona o şcoală elementară catolică, care a fost închisă în 1924 de autorităţile române. În 1910 a început construcţia noii biserici romano-catolice, care a fost sfinţită un an mai târziu în cinstea Inimii Sfinte a lui Isus. Câteva pietre ale vechii biserici gotice au fost încorporate în zidul împrejmuitor.
- Biserica unitariană a fost construită între 1720 şi 1750, renovată în 1821 şi 1971. În faţa bisericii se află Muzeul Satului.
- La un sfert de oră de sat pe drumul spre Parajd, la o altitudine de 535 m, se afla odinioară Korond-băi, menţionată întâi în 1729. În 1890 proprietar era Gáspár Gyula, care între 1892 şi 1900 a dezvoltat semnificativ staţiunea. În 1938 băile au dat faliment, pinii au fost tăiaţi, clădirile demolate. Locul este astăzi numit Árcso, renumit pentru fântâna sărată, depunerile de izvor şi izvoarele de apă minerală.
- La locul numit „Grădina fraţilor” odinioară se afla un mănăstire, unde în 1783 s-au mutat minoritul capela de pe Muntele Firtos. Astăzi se află un moară.
- La marginea satului se extrăgea aragonit.
- Pe drumul naţional de lângă sat funcţionează un târg permanent al produselor locale.
- În Korond se pot vedea foarte multe şi frumoase porţi secuieşti sculptate în lemn.
- În faţa liceului de limbă maghiară se află monumentul Limbii Maghiare.